CEICA - Centrul de Evaluare și Intervenție pentru Copii și Adolescenți - Cluj Napoca

Unul din 5 copii prezinta la un moment dat in viata o problema de sanantate mentala.
Mai putin de 25% din acestia beneficiaza de servicii de sanatate mentala specializata !

Resurse utile

 Articole/Noutăți

Newsletter - August 2017

Abilitățile socio-emoționale contribuie la succesul școlar

Pentru a deveni adulți sănătoși și competenți copiii trebuie să își dezvolte o gamă largă de deprinderi și abilități. În ultimii ani, însă, accentul pus pe promovarea succesului școlar a restrâns timpul și resursele acordate abilităților non-academice. Un studiu publicat în School Psychology Quarterly arată, însă, că aceste abilități sunt conectate între ele, iar dezvoltarea uneia este în beneficiul și nu detrimentul celeilalte.

 

Studiul a investigat efectele unui program de învățare socio-emoțională implementat în 24 de școli urbane din zone deprivate economic (SUA). La studiu au participat 705 copii de clasa a 3-a până la clasa a 6-a, iar aceștia au făcut parte fie din grupul de control, fie din grupul experimental (care a beneficiat de intervenția socio-emoțională la nivel de școală). Rezultatele au arătat că elevii care primiseră programul de învățare socio-emoțională au avut o probabilitate mai mare să obțină rezultate optime la citire, scriere și matematică în comparație cu copiii din grupul de control. Deși mărimea efectului a fost redusă, faptul că o intervenție țintită pe abilități socio-emoționale are efecte asupra performanțelor școlare reprezintă un rezultat încurajator, mai ales că aceste programe reduc și comportamentele problematice. Astfel, învățarea socio-emoțională poate fi o abordare promițătoare pentru a promova succesul școlar, în special pentru elevii din categorii dezavantajate socio-economic.

*Schonfeld, D. J., Adams, R. E., Fredstrom, B. K., Weissberg, R. P., Gilman, R., Voyce, C., Tomlin, R., Speese-Linehan, D. (2015). Cluster-randomized trial demonstrating impact on academic achievement of elementary social-emotional learning. School Psychology Quarterly, 30(3), 406–420. doi:10.1037/spq0000099

 

Newsletter - Iunie 2017

Vacanțele cu familia îi ajută pe copii să facă față stresului

Călătoriile au numeroase beneficii, însă pe langă relaxare și ocazia de a explora locuri noi, acestea pot contribui semnificativ la starea de bine a copiilor, protejându-i împotriva stresului. Studiile desfășurate în Marea Britanie sugereză că vacanțele pe care copiii le petrec împreună cu familia funcționează ca o ”ancoră a bucuriei”. Copiii folosesc amintirea unor astfel de momente plăcute ca o ancoră spre emoții pozitive, ceea ce îi poate ajuta să rezolve probleme într-un mod inovativ și să facă față dificultăților sau sarcinilor dificile. Mai mult, în vacanțe părinți se pot relaxa mai ușor și au ocazia să se conecteze cu copiii lor. Astfel, amintirile plăcute despre vacanțele cu familia sunt persistente, se păstrează în memoria copiilor pentru un timp îndelungat, ajutându-i să facă mai ușor față stresului.

În plus, călătoriile în locuri noi pot contribui și la dezvoltarea cognitivă. Conform mai multor studii copiii care sunt expuși adesea la medii și experiențe noi au funcționare cognitivă îmbunățită și inteligența ridicată. Totodată, călătoritul pe perioada vacanței este asociat cu note mai bune pentru elevi, indiferent de locul pe care îl vizitează.

*Psych Central. (2017). 6 Ways Family Vacations Help Kids Cope with Stress. Psych Central. Retrieved on June 14, 2017, from https://psychcentral.com/blog/archives/2017/03/23/6-ways-family-vacations-help-kids-cope-with-stress/

 

Newsletter - Aprilie 2017

 Critica dură din partea părinților poate duce la anxietate

Părinții care își disciplinează copiii cu critică dură pot sustine dezvoltarea anxietății la copiii lor. Acei copii cu părinți autoritari se adaptează mult mai greu la dificultățile cu care se vor confrunta mai târziu în viață. Conform unei cercetări recente*, parentingul prin pedeapsă are un efect atât de puternic și de persistent pentru că antrenează creierul să scoată în evidență greșelile și să exagereze consecințele. Studiul a evaluat gradul de control și căldură manifestat de părinți, precum și modalitatea acestora de a acorda feedback atunci când copiii greșeau. Astfel, cercetătorii au constatat că unii părinți aveau un stil critic, manifestând mult control asupra copiilor, dar puțină căldură, pedepsind aspru greșelile acestora. Copiii acestor părinți au avut șanse mai mari să dezvolte în timp anxietate. Toți oamenii greșesc, însă faptul că unii copii reacționează mai puternic la propriile greșeli și se învinovățesc poate fi începutul unei traiectorii spre anxietate.

 * Meyer, A., Proudfit, G. H., Bufferd, S. J., Kujawa, A. J., Laptook, R. S., Torpey, D. C., & Klein, D. N. (2015). Self-reported and observed punitive parenting prospectively predicts increased error-related brain activity in six-year-old children. Journal of abnormal child psychology, 43(5), 821-829.

*Peck, E., M., (2015, May 1). Harsh, Critical Parenting May Lead to Anxiety Disorder Symptoms. Scientific American. Retrieved from: https://www.scientificamerican.com

 

Newsletter - Februarie 2017

O nouă perspectivă asupra disciplinării copiilor

În fiecare școală există „acel” copil, care cauzează probleme, nu poate sta locului, se înfurie și le face viața grea profesorilor. Profesorii se bazează adesea pe sisteme învechite de recompensă/pedeapsă care în loc să rezolve comportamentele problematice, le agravează.

Există, însă, o altă abordare, propusă de psihologul Ross Grenee, numită modelul Soluțiilor Colaborative și Proactive (SCP)*. Soluția nu este să pedepsim comportamentele disruptive ci să vorbim cu copilul pentru a afla cauza acestora. Copiii se comportă inadecvat deoarece nu au abilitățile necesare pentru a se comporta bine. De aceea scopul modelului este de a identifica abilitățile nedezvoltate/lipsă și problemele specifice, găsind soluții în mod colaborativ, împreună cu copilul. Abordarea SCP presupune ca educatorii și profesorii să dezvolte relații de colaborare cu copiii „dificili”, schimbând atitudinea pe care o au față de aceștia. De exemplu, un copil nu își termină tema pentru că nu înțelege cerința, nu pentru că este sfidător. Astfel, adulții trebuie să identifice dificultățile și să ajute copilul în rezolvarea acestora. Pentru ca această abordare să funcționeze este nevoie de o schimbare a mentalității și a metodelor de lucru. Astfel se realizează nu doar rezolvarea problemelor ci și dezvoltarea abilităților copilului.

*Reynolds Lewis, K. (August/July 2015). What If Everything You Knew About Disciplining Kids Was Wrong?. Mother Jones. Retrieved from: http://m.motherjones.com/politics/2015/05/schools-behavior-discipline-collaborative-proactive-solutions-ross-greene

 
Newsletter - Noiembrie 2016

 ADHD și respingerea din partea colegilor

Copiii cu ADHD au mai puțini prieteni și sunt respinși mai mult de colegii lor decât copiii fără ADHD. Un studiu longitudinal* recent a analizat posibilele relații bidirecționale dintre ADHD și respingerea socială.

Rezultatele lor au arătat că există efecte bidirecționale. Simptomele de ADHD au fost asociate cu o rată crescută de respingere din partea covârstnicilor. În același timp, respingerea socială a prezis ulterior existența mai multor simptome de ADHD. Cu alte cuvinte, copiii cu probleme de impulsivitate-hiperactivitate sau inatenție au un risc crescut de a fi respinși de colegii lor. În același timp, relațiile sociale deficitare pot avea efect negativ asupra autoreglării și pot contribui la apariția simptomelor de ADHD. Un mediu social mai puțin incluziv, mai dur, poate provoca anxietate, care, pentru copiii respinși și izolați social, se poate manifesta prin comportamente intruzive și agitație. Prin urmare, părinții, profesorii, dar și clinicienii trebuie să fie atenți la experiențele sociale pe care le au copiii cu ADHD. 

*Stenseng, F., Belsky, J., Skalicka, V., & Wichstrøm, L. (2016). Peer Rejection and Attention Deficit Hyperactivity Disorder Symptoms: Reciprocal Relations Through Ages 4, 6, and 8. Child Development, 87(2), 365–373. 

 


In aceasta sectiune veti putea accesa o serie de instrumente si resurse educationale, exercitii si demonstratii practice destinate atat specialistilor in sanatate mentala care lucreaza cu copii si adolescenti, parintilor si educatorilor, cat si materiale pentru copii.